Doza minimă infectantă pentru HIV, VHB şi VHC

doza 1Virusurile hepatitice B (VHB) şi C (VHC) sunt foarte rezistente în mediul înconjurător, iar cantitatea de sânge necesară pentru transmiterea infecţiei este extrem de mică.

În cadrul prezentării profesorului de medicină Imam Waked de la Institutul Naţional pentru Bolile Ficatului Shabeen El Kom din Egipt la Conferinţa Internaţională de Virusologie şi Infecţii Oportuniste (CROI) care a avut loc în Boston, SUA, se arată că VHC este un virus cu şapte genotipuri şi numeroase subtipuri. Căile comune de transmitere a virusurilor hepatitice B şi C, dar şi a HIV sunt: în cele mai multe cazuri se transmit prin sânge, rata transmiterii pe cale sexuală este scăzută, nu se transmit prin îmbrăţişare sau prin sărut şi nici prin folosirea aceluiași pahar, a farfuriilor, a tacâmurilor pentru mâncat sau a prosoapelor. Profesorul Waked a comparat cele trei virusuri din punctul de vedere al dozei minime infectante. Spre exemplu, pentru ca o persoană să se infecteze cu HIV este nevoie de 0,1 ml de sânge, de 0,01 ml în cazul virusului hepatitic C şi de numai 0,00004 ml pentru virusul hepatitic B. Riscul de infectare prin înţepare cu acul de seringă este de 0,5% în cazul HIV, de 1%-5% pentru VHC şi între 7% şi 30% pentru virusul hepatitic B. Procedurile cele mai periculoase, în cazul celor trei virusuri sunt tranfuziile sanguine, folosirea drogurilor injectabile, pe cale sexuală şi perinatală (de la mamă la copil). Ca şi virusul B, virusul hepatitic C este foarte rezistent în mediul înconjurător. Spre exemplu, VHC îşi păstrează încărcătura virală între 16 şi 72 de ore, la temperatura camerei. Studii recente arată ă virusul poate rezista chiar până la şase luni. Virusul hepatitic B poate infecta şi după o săptămână, chiar dacă vorbim doar despre o picătură de sânge invizibilă şi uscată.

Statisticile europene arată că România se află pe primele locuri la numărul de infecţii cu virus hepatitic B şi C. Un studiu privind prevalenţa cazurilor de hepatite virale B şi C în Uniunea Europeană a concluzionat că ţările din sudul şi din estul UE înregistrează mai mulţi pacienţi cu aceste afecţiuni decât cele din nordul sau din vestul continentului. România este pe primul loc la cazurile de hepatită virală B înregistrate în rândul populaţiei generale, cu 4,4%, la polul opus fiind Irlanda, cu numai 0,1%. În cazul hepatitei virale C, ţara noastră se clasează pe locul al doilea, după Italia. În România, prevalenţa VHC este de 3,2% (din datele disponibile în contextul unei subraportări), faţă de 2.2% în Grecia, 2% în Slovacia şi 0,1% în Belgia. România se află în primele 30 de ţări, la nivel mondial, ca număr total de cazuri diagnosticate de hepatita C. La nivel global, aproape 50% dintre persoanele infectate cu virus hepatitic C locuiesc în cinci ţări: China, Pakistan, Nigeria, Egipt şi India.

Găsiţi mai multe informaţii pe http://baylor.ro/pentru-profesionisti

Sursa foto: www.croiwebcasts.org/console/player/29553?mediaType=audio&

« Inapoi la lista