Noi rezultate ale cercetărilor din teren în sprijinul elaborării strategiei naționale pentru hepatitele virale

De aproape 11 ani, Fundaţia Baylor Marea Neagră oferă dobrogenilor testări gratuite în trei centre din Constanţa şi Tulcea.

Experienţa în acest domeniu, precum și analiza științifică a rezultatelor obținute până în prezent, ne îndreptățesc să tragem un semnal de alarmă cu privire la prevalenţa infecţiilor cu virus hepatitic B şi C, dar şi a profilului riscurilor care ar trebui luate în considerare de decidenți, cum ar fi experții care au responsabilitatea de a iniția și elabora strategia națională pentru eradicarea hepatitelor virale.

Un studiu transversal efectuat de echipa Baylor timp de cinci ani, pe o populație de 36 de mii de persoane şi publicat în Balkan Medical Journal în martie 2018 arată faptul că cetățenii din zona Dobrogei sunt foarte interesați să își verifice starea de sănătate, 77% din populația inclusă în studiul Baylor prezentându-se pentru testare din proprie inițiativă, ci nu la recomandarea cadrelor medicale.

Există o explicație a acestui fenomen: în condițiile în care testarea este oferită gratuit, modul de testare este rapid, iar serviciile oferite sunt accesibile, fiind ușor de obținut, oamenii fac ceea ce este necesar pentru sănătatea lor. Experiența noastră demonstrează o dată în plus, dacă mai era nevoie, că dacă infrastructura de sănătate este realizată ținând cont de criterii de accesibilitate și acceptabilitate, programele de sănătate publică vor avea succes„, comentează Ana-Maria Schweitzer, unul dintre autori. „Mult prea des, oamenii sunt catalogați ca fiind dezinteresați în legătură cu sănătatea, deși mediul în care aceștia trebuie să ia decizii privind sănătatea nu îi încurajează deloc în acest sens. Sperăm ca autoritățile să ia în considerare aceste aspecte în planurile de acțiune de care sunt responsabile și să folosească auto-referirea drept o modalitate de screening la nivelul populației generale, pentru că noi am demonstrat că funcționează„.

Studiul citat a evidențiat, de asemenea, și faptul că recomandările de testare din partea medicilor de familie reprezintă aproximativ o treime din total, cu referiri semnificativ mai scăzute din mediul rural, comparativ cu cel urban, deși prevalența medie înregistrată în populația studiată arată că 8 persoane din 100 suferă de hepatită virală de tip B sau C. „Majoritatea celor afectați de hepatite sunt persoane vârstnice, cei între 50 şi 59 de ani pentru hepatita B şi cei de peste 60 de ani pentru hepatita C, deci cel mai probabil persoane infectate înainte de 1995 la care aceste infecții au avut timp să progreseze. Ne așteptăm astfel ca aceste persoane să aibă nevoie urgentă de tratament, iar acest lucru trebuie luat în considerare de autorități atunci când fac proiecții bugetare„, afirmă Mihaela Bogdan, co-autor al cercetării.

Este de remarcat faptul că personalul medical s-a prezentat la retestare în cea mai mare măsură, dintre toate grupurile de risc, fapt ce indică insuficientul acces al acestora la testarea periodică pentru hepatite. Autorii consideră că această situație nu este specifică doar regiunii Dobrogea, iar acestă deficiență ar trebui soluționată prin testarea periodică a cadrelor medicale. Aceste lucruri ar trebui incluse în strategiile de medicina muncii pentru personalul sanitar, mai ales în condițiile în care pacienții români au cele mai mari rate de hepatite virale din Europa. „Cunoașterea stării de sănătate a personalului medical combinată cu aplicarea permanentă a precauțiunilor universale sunt vitale atât pentru angajații din sistemul medical, cât și pentru pacienții pe care îi au în îngrijire„, subliniază autorii .

Studiul Fundaţiei Baylor Marea Neagră a arătat că în România, ca şi în alte ţări cu un trecut epidemiologic similar din regiunea balcanică, există o nevoie importantă în comunitate pentru servicii integrate de sănătate. Dovezile furnizate din experiența reală din teren de studii precum acesta, pot ajuta în stabilirea liniilor directoare ale unui program național potrivit contextului din țara noastră.

Constatăm că, în ciuda diverselor studii care raportează rezultate îngrijorătoare și urgența elaborării unor planuri integrate de acțiune, specialiştii din domeniu comunică faptul că ţara noastră „nu are încă un plan naţional implementat pentru prevenirea hepatitelor virale, pentru creşterea ratelor generale de screening şi a accesului la tratament, deşi în cazul infecţiei cu virusul hepatitic C înregistrăm cea mai ridicată rată de prevalenţă din Europa„.

Citiți mai multe detalii despre factorii de risc și profilul populației incluse în acest studiu în  Balkan Medical Journal aici:  http://balkanmedicaljournal.org/abstract.php?id=1927

« Inapoi la lista