Tinerii din judeţul Constanţa au fost învăţaţi să se ferească de hepatita B

Fundaţia Baylor Marea Neagră desfăşoară, în colaborare cu Asociaţia Elevilor din Constanţa, o campanie  de informare şi de conştientizare asupra pericolului reprezentat de hepatitele virale B şi C, punând accent pe modul de transmitere al acestora.

În prima fază a acestui proiect, trei afişe cu informaţii despre transmiterea hepatitelor virale au fost distribuite în lunile noiembrie şi decembrie 2016, cu ajutorul Asociaţiei Elevilor, în 17 instituţii de învăţământ din judeţul Constanţa: Liceul Teoretic „Traian”, Colegiul Comercial „Carol I”, Liceul Teoretic „Ovidius”, Liceul Teoretic „George Călinescu”, Liceul Teoretic „Decebal”, Școala Gimnaziala nr 23 „Constantin Brâncoveanu”, Colegiul Național Pedagogic „Constantin Bratescu”, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, Liceul Teoretic „Negru Voda”, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Liceul Tehnologic de Electrotehnica și Telecomunicații, Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” Hârșova, Liceul Teoretic „Lazăr Edeleanu” Năvodari, Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu”, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” şi Colegiul Național „Kemal Ataturk” Medgidia.

În cea de-a doua etapă, broşura electronică „Dislike HEP B! a fost lansată pe 2 mai 2017, cu ocazia Zilei Naţionale a Tineretului.

Broşura a fost distribuită prin mai multe mijloace online:

  • prin newsletter, la 366 de elevi din judeţul Constanţa (bază de date pusă la dispoziţie de Asociaţia Elevilor din Constanţa)
  • pe o platformă online, în format PDF, printabil, către 760 de persoane
  • pe reţelele de socializare: impact de 28.781 de persoane la postările referitoare la campanie. Dintre aceste persoane, aproximativ 25.000 au fost interesate de broşura cu informaţii referitoare la transmiterea hepatitei B. Postările din cadrul campaniei au avut aproximativ 100 de distribuiri

Elevii au primit şi un chestionar online pentru a-şi verifica noile cunoştinţe legate de transmiterea virusului hepatitic B, iar peste 80% dintre răspunsuri au fost corecte.

De asemenea, broşura a fost pusă la dispoziţie pacienţilor Baylor şi membrilor Asociaţiei Elevilor din Constanţa, în format print.

„Am încercat, în cadrul acestui proiect, să lansăm un mesaj care să vizeze transmiterea hepatitei B şi metodele de prevenire a transmiterii într-o manieră cât mai atractivă pentru tineri. Am dorit ca limbajul folosit în materialele distribuite în cadrul proiectului fie unul cât mai accesibil publicului ţintă. Am încercat să excludem jargonul medical şi să explicăm ce este hepatita virală, cum se transmite ea şi, în acelaşi timp, să vorbim despre limitele vaccinării, un subiect rar abordat. Majoritatea liceenilor de acum au fost vaccinaţi la naştere, au trecut prin toate cele trei doze de vaccinare împotriva hepatitei B, însă în România, în momentul de faţă, nu există un raport care să ne arate care a fost rata de succes a acestei vaccinări. Literatura de specialitate spune că rata de succes este de 90-98%, deci am putea presupune că cel puţin 2% dintre tinerii vaccinaţi nu au suficient răspuns imunitar în aşa fel încât să fie protejaţi de virusul hepatitei B. Aşa că, am vrut să fie cunoscute informaţiile despre transmitere şi prevenire, pe de altă parte ca aceşti tineri să fie conştienţi de faptul că măcar o dată în viaţă să-şi verifice nivelul de anticorpi şi să vadă dacă sunt imuni sau nu. Un alt obiectiv a fost de a sensibiliza mediul şcolar cu în legătură cu importanţa discuţiilor despre educaţia pentru sănătate. Ne-am dori ca rezultatele acestui proiect, pe care le vom comunica factorilor de decizie, să fie analizate pentru o eventuală replicare a modelului creat de Baylor şi de Asociaţia Elevilor din Constanţa”, a declarat Ana-Maria Schweitzer, directorul executiv al Fundaţiei Marea Neagră.

La rândul său, Constantin-Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, a pus accentul pe lipsa educaţiei pentru sănătate în şcoli.

„Legislaţia prevede, încă din 2004, ca în planul-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial să existe, în mod obligatoriu, în trunchiul comun, nu printre materiile opţionale, ore de educaţie pentru sănătate. Această oră de educaţie pentru sănătate a fost uitată mereu, chiar dacă este foarte importantă, cu toate componentele sale, inclusiv educaţia sexuală.

Trebuie să convingem decidentul referitor la importanţa educaţiei pentru sănătate în şcoli. Proiectul nostru are rezultate îmbucurătoare, iar colaborarea cu Fundaţia Baylor va continua cu siguranţă. Lipsa educaţiei pentru sănătate este o mare problemă a învăţământului din România. Lipsa educaţiei sexuale este, de asemenea, o mare problemă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2015, în mediul urban din judeţul Constanţa, rata mamelor cu vârste între 15 şi 19 ani era de 4,2, iar în mediul rural de 6,6%. Este enorm, iar toate astea sunt cauzate de lipsa educaţiei sexuale şi pentru sănătate”, a declarat reprezentantul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

 

« Inapoi la lista